„Gândacul sihastru”, o mică vietate pe cale de dispariție în Europa, este urmărit cu atenție de o echipă de cercetători români și americani, la noi, în Munții Vrancei.
Pare ciudat, dar gândăcelul este costisitor. Proiectul, care include și alte specii de insecte, costă 3 milioane de euro și este finanțat, în bună măsura, de Comisia Europeană.
Biologii au instalat pe gândaci, emițătoare minuscule care transmit unde se deplasează și unde-și depun ouăle.
Gândacii selectați în proiect cântăresc 15 grame. Biologii au avut grijă să le pună în spate o povară de maximum 10% din greutatea corporală. Fiind vorba însă despre microtehnologie, proiectul de monitorizare a micilor vietăți costă.
Emițătoarele nu stânjenesc insectele la mers și la zbor. Datele transmise de ele arată că gândacii sihastru parcurg distanțe mari – pentru acest tip de insectă – pentru a găsi hrană și adăpost.
Marian Mirea, cercetător științific Universitatea București: „Pot spune că una dintre insecte a mers atât de mult încât eu am făcut o jumătate de oră încercând să o găsesc, în locuri în care nu mă așteptam să fie”.
Gândacul sihastru face parte din categoria de insecte care se hrănesc cu material vegetal în descompunere și de aceea este considerat un sanitar al pădurii, cu rol esențial în menținerea sănătătii zonelor verzi.
Bekka Brodie, cercetător științific la Universitatea Ohio: „Aceste specii sunt deosebite pentru că numărul lor este în scădere în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană. În Romania este un fel de „vestul sălbatic” pentru că avem un număr mare din această specie de gândaci”.
Gândacul sihastru este în pericol de dispariție
Gândacul sihastru este în pericol de dispariție pentru că nu mai găsește scorburi mari, unde larvele se pot dezvolta. În păduri, silvicultorii îndepărtează copacii bătrâni și putreziți.
Biologii construiesc scorburi artificiale ca să-i ajute pe acești gândaci să supraviețuiască. Cutiile cu material vegetal în descompunere imită arborii cu scorburi și oferă o cantitate mare de lemn pentru reproducerea insectelor.
Silviu Chiriac, responsabil Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea: „Înțelegând mai bine care este distanța pe care se deplasează aceste insecte putem să montăm acele scorburi artificiale în vecinătatea habitatelor naturale astfel încât și pe viitor insecta să aibă unde să-și depună ouăle și să aibă asigurată o stare favorabilă de conservare”.
Cercetarea acestor gândăcei face parte dintr-un proiect mai amplu de studiere a insectelor, care costă 3 milioane de euro – 75% din bani vin de la Comisia Europeană iar restul de la Ministerul Mediului.
Sursa: Pro TV
Echipa proiectului Life Rosalia a avut prilejul de a realiza un schimb de experiență cu un proiect LIFE similar: WoodMeadow …
După doi ani de lucru în pădure pentru a surprinde insectele saproxilice din Parcul Natural Putna Vrancea, precum și cele …
Suntem la finalul etapei de monitorizare a croitorului mare al stejarului (Cerambyx cerdo) și am vrut să vă prezentăm un …